Rata de exercițiu a opțiunii
F h şi sunt valori ale distribuţiei normale standard, ele reprezentând probabilităţi ce variază între 0 şi 1. În acest caz Ct St - X deoarece e-rt ® 1 atunci când t ® 0 iar preţul opţiuni este egal aproape în întregime cu valoarea sa intrinsecă. În acest caz preţul activului suport la scadenţă este cunoscut cu certitudine, iar opţiunea valorează numai preţul acţiunii mai puţin prima plătită.
Presupunerile Modelului Prezentarea modelului Black Scholes Tehnicile moderne de stabilire a preturilor unei optiuni sunt adesea considerate printre cele mai complexe din punct de vedere matematic din toate domeniile financiare aplicate. Analistii financiari au atins punctul in care sunt in masura sa calculeze, cu o precizie alarmanta, valoarea unui activ.
Cele mai multe dintre modele si tehnicile folosite de analistii de astazi sunt inradacinate intr-un model dezvoltat de Fischer Black si Myron Scholes in Ideea de optiuni nu este, cu siguranta, noua. Optiunile au existat-cel putin conceptual-inca din antichitate. Optiunile sunt in general definite ca un contract intre doua parti, in care o parte are dreptul dar nu si obligatia de a intreprinde o actiune prestabilita, de obicei, sa cumpere sau sa vanda un activ suport.
Optiunile pot fi, de asemenea, asociate cu obligatiunile de exemplu, obligatiuni convertibile. Modelul Black Scholes nu a aparut rata de exercițiu a opțiunii noapte, de fapt, Fisher Black a inceput sa lucreze pentru a crea un model de evaluare a warrant-ului.
Option contracts traded on futures exchanges are mainly American-style, whereas those traded over-the-counter are mainly European. Nearly all stock and equity options are American options, while indexes are generally represented by European options. Commodity options can be either style. Expiration date[ edit ] Traditional monthly American options expire the third Saturday of every month.
Acest lucru implica calcularea unui derivat pentru a masura modul in care rata de actualizare a unui warrant variaza in functie de timpul si pretul unei actiuni. Rezultatul acestui calcul seamana izbitor cu o bine-cunoscuta ecuatie de transfer de caldura.
La scurt timp dupa aceasta descoperire, Myron Scholes s-a alaturat lui Black si rezultatul muncii lor este un model uimitor de precis de stabilire a preturilor optiunilor.
Black si Scholes nu pot sa ia tot creditul pentru munca lor, de fapt, modelul lor este de fapt o versiune imbunatatita a unui model mai vechi dezvoltat de A.
James Boness in teza sa de doctorat de la Universitatea din Chicago. Imbunatatirile aduse de Black si Scholes "pe modelul Boness au venit sub forma unei dovezi ca rata dobanzii fara risc este factorul-discount corect, precum si absenta unor ipoteze in ceea ce priveste preferintele de risc ale investitorului.
Modelul matematic Black Scholes.
